Dragii mei, se scrie mult în legătură cu meseria asta. Tehnica avansează rapid și zilnic schimbăm câte ceva.Progresele sunt enorme.Cu toate astea, unele lucruri nu se schimbă. Sau nu ar trebui să se schimbe. Despre asta vorbim acum aici.

Nu voi aborda, deci, subiecte grele. Mă voi referi la lucruri știute de când lumea, dar deseori uitate. E drept, ele nu sunt direct tratate în meseria noastră, dar fără ele este foarte greu. Desigur, și nu am cum altfel, le voi prezenta dintr-o perspectivă personală. Fiecare are dreptul să le vadă în maniera în care crede de cuviință. 

Subiectul de azi: “Da frate, aici se fură!”

Acesta este fără nici un fel de îndoială unul din cele mai puternice insight-uri care mi-au fost oferite în cariera de consultanță Supply Chain.Era în cadrul unui proiect de Route-to-Market (RTM), eram cu agentul pe rută, pe o frumoasă stadă din Giurgiu. Ziua era superbă, cât de superbă poate să fie o zi în Martie. Nu mai știu al câtelea magazin vizitam, era știți dvs, una din vizitele acelea clasice dintr-un proiect clasic de RTM. Aveam formulare pregătite (pe hârtie) că tabletele erau încă prea scumpe. Simțeam că o să fie o zi destul de plicticoasă. 

Agentul era vizibil afectat de faptul că tot timpul scriam, facem steluțe și x-uri așa că m-a întrebat: ce naiba tot notezi tu acolo? Păi ce naiba să notez, i-am zis, notam dacă în frigiderul dat de compania lui mai găseam și produse de la concurență. A-aaaah, a zis el. Lasă că te duc eu undeva unde o să mă pomenești.Și așa este, îl pomenesc și în ziua de azi. 

M-a dus la o HORECA outlet să-i zicem, era o bodegă, însă cu vad foarte mare. Era plină de oameni, de fum și de zgomot. Bodega avea și un frigider dat de către firma mamă. Era, va rog să mă credeți, cel mai frumos aranjat frigider din câte am văzut în acel proiect. Era impecabil, era aranjat exact așa cum trebuia, erau pe raftul de sus chiar și produsele premium pe care compania mamă se străduia atât să le promoveze. In frigider nu era nici urmă de concurență. Era divin , ce mai. Aș fi făcut cu plăcere o poză alături de acel frigider dar era o mică problemă: frigiderul era închis cu un lacăt uriaș. 

Mai clar nimeni nu putea să-l folosească, era doar de decor. Chelnerița, foarte fâșneață, era tot un du-te vino, servea de zor clienții, adică le aducea marfă din camera din spate. La început nu a înțeles ce voia tipul cu față lungă de la ea (eram eu, vădit descumpănit) dar după aia a exclamat: Păi ce să fac, nu pot să las frigiderul deschis nici zece secunde, că ăștia fură tot. Așa e, așa e, a zis și agentul, ăștia fură tot! Apoi s-a întâmplat ceva incredibil: zumzetul din încăpere a încetat, toată lumea se uita la mine, apoi un client de la o masă vecină, cu un frumos tricou de marinar, mi-a arătat într-un zâmbet larg o dantură spartă și inegrita, exclamând:

Așa e frate, aici se fură! După care evident, toată lumea a început să radă. Și au râs.....

Mai în glumă, mai în serios, este cel mai valabil avertisment pentru cei care au de-a face cu această meserie: aici se fură.

Dacă dintr-un contract ai avantaje personale, mai mici sau mai mari, dacă ai furnizori sau clienți preferați din motive doar de tine știute, sau pur și simplu mai dispar din stocurile din magazia companiei,  tot furt se cheamă! Asta e valabil pentru fiecare din noi. Mai mult, din poziția de Supply Chain Manager ar trebui să fiți primii care vor ști că ceva nu e în regulă. Asta chiar înaintea departamentului de Controlling.

ERP, WMS, TPS, sau chiar BI, APO, MRP și multe altele sunt sublime, dar nu au în meniu fraza marinarului meu din Giurgiu: aici se fură, frate! 

             Câteodată, e chiar așa de simplu.