Enchange Supply Chain Blog - limba romana

Supply Chain - Pentru cine bat clopotele în România?

Posted by Stefan Cucu on Tue, Oct 28, 2014 @ 09:29 AM

Nu ne mai văzusem cu R. de ceva vreme.

Mai clar de câțiva ani.Acum se întâmpla în mijlocul străzii și după ce pupici-pupici a urmat cemaifaci-ul de rigoare.Lumea ne îmbrâncea nervoasă, semn să trebuia să continuăm discuția undeva mai în tihnă, nu în mijlocul lor. Și așa am făcut , R. ne-a vizitat a doua zi, să ne dea vestea:

“Gata, m-am hotărât, plec în Franța definitiv!” Vestea asta, nu era, să zic așa, o mare surpriză la români.

Românul învață de când e mic că cel mai bun lucru pe care poate să îl facă vreodată e să o tăie din țara. Cinstit vorbind, cred că fiecare din noi s-a gândit cel puțin  o data să facă asta. Mă rog, știți dvs mai bine. Nu credeam însă să aud așa ceva de la R.

Asta pentru că R. avea o afacere de success.

Și locuia într-o casă minunată, o adevărată bijuterie arhitectonică, în care în afară de bunul simț al gazdelor te întâmpinau tablouri  minunate din secolele trecute, aranjate cu bun gust, într-o zonă tihnită a orașului. Cum să lași tu minunea aia de casă și să pleci?

Și ce drăguță era biserica de alături, și ea veche de câteva sute de ani.

“Pai tocmai biserica este problema.

Inchipuiesteti că au schimbat popa, au adus un popă nou.

?!

Și popa ăsta nou a construit o clopotniță nouă.

?!

Cine sunt clienții dvsCu un clopot nou, mult mai puternic. Și l-a instalat drept lângă dormitorul meu. La câțiva metri, nu a avut nici autorizație pentru asta. În fiecare dimineață mă scol electrocutată! Nu mai pot!”

 

 

“Pai, nu ai făcut și tu, o reclamație, sau să încerci să vorbești cu popa nou?” “Crezi că numai una? Am făcut zeci de încercări! Am făcut de patru ori măsurătoarea pentru nivelul de poluare fonica. Au ieșit 120 de DB. Limită în zonele rezidențiale este de 50 DB.”Pana la urmă, am fost nevoită să îl dau în judecată, fiindcă a zis că nu discută cu o femeie.

Și știi care a fost rezultatul?Că este normal să fie așa. Asta pentru că de secole, poporul român folosește clopotele să anunțe atacurile cotropitorilor. Așa că este nevoie de clopotul ăsta în caz de atac aerian! Nu e nevoie de nici o autorizație, de nici un plan și de nici un acord al vecinilor pentru asta.

În acest caz municipalitatea orașului a decis asta, și asta a fost și decizia definitivă a  tribunalului!”

Știu, cazul este absurd. Oricât de mult șarm local ar avea, are totuși un gust amar.  Dar ce are asta de-a face cu Supply Chain? Pentru că, cel puțin în aparentă, nu are.

Tot R. a fost cea care a punctat: 

“Stiu că e greu să iei o decizie că asta. Dar vreau să fiu tratată ca un client (…al  autorităților locale), pentru că plătesc o grămadă de taxe și vreau să primesc ceva în schimb: vreau să primesc respectul pentru lege, respectul pentru faptul că sunt femeie și respectul că sunt cetățean al acestei tari”.

Sigur că da, R. era ,fără îndoială  în acest caz, clientul. Doar că autoritățile nu știau, sau nu voiau să știe, acest lucru. Asta a fost problema în cazul R….

Din nefericire ne lipsește atât de mult acest lucru, în toată România, mai clar în toată societea.Dacă nu credeți, va invit să  faceți imediat una din activități: luați un taxi,  dați drumul le televizor ,sau ascultați politicienii.

Credeți că am putea să introducem noțiuni elementare de Supply Chain în școala primară? Știu răspunsul, a fost doar o glumă JŠ! Dar ce spuneți de educarea companiilor românești în spiritul Supply Chain și Customer Service?

Poate că asta nu e prea tarziu…

Image courtesy of taoti at freedigitalphotos.net

 

 

 

 

 

 

 

Tags: Customer service, FMCG, Humour, Stefan Cucu, Supply Chain

Supply Chain Insight - Dacă incredere nu e - nimic nu e!

Posted by Stefan Cucu on Wed, Sep 03, 2014 @ 09:00 AM

Vă aduceți aminte cum se termină romanul lui Marin Preda -  “Cel mai iubit dintre pamânteni”?  Dați-mi voie să îl parafrazez,  pentru că în Supply Chain, dacă încredere nu e - nimic nu e!

Cu mult timp în urmă, într-un training de Leadership, unul din traineri m-a întrebat:

ce sentiment este definitoriu pentru Supply Chain? Nu am înțeles ce voia să zică, mai ales că întrebarea venea de la un om cu o privire de oțel, cu o musculatură de Superman și care pretindea că doarme doar 4 ore pe noapte! Mai târziu am aflat că fusese angajat în trupele SAS și ne-a spus -pe bune - povești incredibile despre rezistența psihică și fizică pe care omul poate să le îndure. De ce o asemenea întrebare de la dl. Terminator?

Mulți ani nu am știut răspunsul la întrebare. Cred că am privit în gol, vorba aia, ca vaca în prăpastie. Ce sentimente să ai când citești zeci de fișiere pe zi? Când stai în ședințe? Când ai de-a face cu cifre? Poate trebuia să încep să plâng când cheltuielile erau mult peste buget?

Fără să știu, răspunsul mi l-a dat cineva care nu era în branșă: un chelner. 

Vi se întâmplă să fi mâncat vreodată la restaurantul Friesenkeller din Hamburg? Au niște creveți grozavi.  În general peștele e foarte bun. Eu unul sunt convins  de asta și pentru mine e un loc special. 

Nu este un restaurant de fițe (sau nu era) și cu  atmosfera  grozavă. Eram pe vremea aceea un tânăr Supply Chain Manager și sărbătoream împreună cu echipa. Sărbătoream semnarea, după negocieri care au durat mai bine de 2 ani, a unui Service Level Agreement  (SLA) cu furnizorul de materie primă. Eram acolo ambele echipe, români și germani,  extrem de joviali și mândri de noi că am introdus tot soiul de articole, paragrafe, chestii multiple, care au făcut în final un document de două  kilograme de hârtii și aproape imposibil de citit. Documentul era, în sfârșit semnat! Acum stăteam la masă și făceam glume. 

supply chain trust SLA QUALITY resized 600Eu am luat un platou de creveți. “Sunt fantastici creveții nemtești”, i-am spus chelnerului după ce am gustat și i-am zâmbit relaxat, și chiar așa era: proaspeți, fragezi, făcuți cu ulei de măsline, rozmarin și doar un pic de usturoi. Și apoi am plusat: “aveți SLA cu furnizorul de creveți? Că dacă nu, vă ajutăm noi!”. Toată lumea a râs, a fost o glumă bună, ce mai! Impasibil, chelnerul  - după ce în prealabil îmi corectase ordinea tacâmurilor la masă, mi-a răspuns: “Nu știu, domnule, dar mă duc să intreb”.

Nimeni nu a crezut că o va face. Colegii germani încercaseră să îi explice ce înseamnă SLA, dar nu dădeam mari speranțe unui răspuns. Trecusem  și de desert și uitasem de întrebare. Surprinzător, chelnerul ne-a răspuns la final:  “Furnizorul nostru de creveți nu este german. Este din nordul Franței, e din Normandia. Nu l-am schimbat în ultimii 40 de ani fiindcă creveții sunt foarte buni  și  foarte proaspeți. Dar nu avem SLA. Avem însă foarte mare încredere în furnizorul nostru  de creveți.”

Asta e răspunsul meu: încredere! În Supply Chain ai nevoie de încredere.

Asta inspiră un Supply Chain total transparent.

Toate aplicațiile minunate, toate interfețele între ERP-uri, care printr-o simplă apăsare de buton ne generează  rapoarte pe care alte aplicații le citesc și le compară, asta fac: ne dau încredere!

Încrederea se câștigă greu, fie că o faceți după mai bine de 40 de ani de comerț, fie că introduceți SLA-uri, business plan-uri comune sau VMI-uri.

Da știu, asta e valabil pentru orice meserie, dar în Supply Chain dacă încredere nu e, nimic nu e! 

Poate că ar merită să introduceți  un nou KPI- nivelul de încredere în Supply Chain-ul dvs.

Ce ziceți? Bursele de valori  au făcut-o de mult!

Image courtesy of tor00722 at freedigitalphotos.net

Tags: Customer service, SKU, Humour, Stefan Cucu, ERP/SAP, KPI